"A trăi este a primi și a da; este a primi și a participa la bogăția incalculabilă de bine și de experiențe, un prețios tezaur care este constituit din bogăția altora, a tuturor celorlalți."

"Fratele de iubit este acela pe care Providența, clipă de clipă, ți-l pune vecin, adică ți se face aproapele. "

"Suntem parte a unui Întreg în care circulă viața lui Dumnezeu."

/ din cartea “Pentru a iubi mai mult, pentru a iubi mai bine”, de Don Novello Pederzini – librăria Pauline /

Evanghelia cotidianului - de Paola Bignardi

“După întâlnirea cu Domnul, viața nu mai este aceeași pentru femeia din Samaria: de-acum ea este cu totul cucerită de această întâlnire, astfel încât dă fuga în oraș ca să vorbească despre omul nemaipomenit pe care l-a întâlnit.”

(din cartea Evanghelia cotidianului, de Paola Bignardi – Galaxia Gutenberg 2008, librăria Pauline)

în braţele harului Tău

"Fă-ne să trăim viaţa noastră nu ca pe o ciocnire în care totul e dificil,
ci ca pe un dans în braţele harului Tău, în muzica universală a iubirii."

Madeleine Delbrel

*de pe un semn de carte de la librăria Pauline!*

îţi mulţumesc, Doamne

"Vreau să-ţi mulţumesc, Doamne,
pentru darul vieţii.
Am citit undeva că oamenii
sunt îngeri care au doar o aripă:
pot zbura numai dacă rămân îmbrăţişaţi.
Uneori, în momentele de abandonare deplină,
îndrăznesc să cred, Doamne,
că şi tu ai tot numai o aripă.
Pe cealaltă o ţii ascunsă:
poate ca să mă faci să înţeleg
că tu nu vrei să zbori fără mine.
Pentru aceasta mi-ai dat viaţa:
ca eu să fiu tovarăşul tău de zbor.
Învaţă-mă, aşadar, să plutesc în zbor cu tine.
Căci a trăi nu înseamnă
a te târî prin viaţă,
nu înseamnă a smulge câte o bucată de viaţă,
nu înseamnă a cuceri viaţa,

A trăi înseamnă
a ne abandona ca un pescăruş
în beţia vântului.
A trăi înseamnă
a gusta aventura libertăţii.
A trăi înseamnă
a întinde aripa cu încrederea celui care ştie
că are în zbor un partener cât tine de mare!"

Tonino Bello

*de pe un semn de carte delicios de la librăria Pauline*

Arhimandritul Spiridon, Duhovnicul închisorilor

"Îmi răscoleau sufletul privighetorile, ciocârliile, mierlele, sticleţii, cocorii, toate păsările, animalele, pădurile şi ierburile, iar noaptea - stelele cereşti.

Când însă el a început să cânte cu vocea sa de bătrân Tatăl nostru, căzând în genunchi, atunci mi s-a aprins dintr-o dată inima de o dragoste nespusă şi, exact ca şi prima oară, lacrimile îmi izbucniră din ochi... "

(din cărticica Arhimandritul Spiridon, Duhovnicul închisorilor. Mărturiile pline de învăţăminte ale unui preot monah care a spovedit 25.000 de deţinuţi din închisorile ţariste. Editura Cathisma. Librăria Pauline)

Tărâmul minunilor - de Elizabeth White

"A păşi pe tărâmul minunilor înseamnă a ne opri, a privi şi a observa cu atenţie tot ce e frumos în lumea pe care ne-a dăruit-o Dumnezeu şi a şti că, făcând acest lucru, vom percepe o fărâmă din frumuseţea divină. Înseamnă a ne găsi timp să atingem, să ascultăm, să simţim şi să gustăm "că bun este Domnul"."

"(...) Luther-Ursul-Care-Stă-Drept, un şef de trib Oglala Sioux:
"Educaţia începea cu copiii, cărora li se explica să stea liniştiţi, apoi erau învăţaţi să se bucure de linişte. Erau învăţaţi să-şi folosească simţul mirosului, dar şi să privească în locuri în care, în aparenţă, nu era nimic de văzut şi să asculte acolo unde totul părea învăluit în tăcere...""

*din cărticica Tărâmul minunilor, de Elizabeth White, luată ieri de la librăria Pauline *

Vitamine zilnice pentru suflet

Un astronaut şi un neurochirurg renumit discutau despre existenţa lui Dumnezeu. Astronautul a spus:
- Am o convingere, nu cred în Dumnezeu. Am fost în spaţiu de mai multe ori şi nu am văzut nici măcar un înger.
Neurochirurgul s-a mirat de argumentaţia astronautului, dar nu a arătat acest lucru. După ce s-a gândit câteva momente, a zis:
- Bine, eu am operat multe creiere şi niciodată nu am văzut vreun gând!


Vitamine zilnice pentru suflet, vol. 10 - librăria Pauline

Maica Tereza:

"Voi trece prin această viaţă o singură dată,
orice lucru bun pe care îl pot face
sau orice ajutor pe care îl pot da unei fiinţe umane
trebuie să îl fac acum,
deoarece nu voi mai trece niciodată pe aici..."

(din cartea Vitamine zilnice pentru suflet, vol. 7,
de Humberto A. Agudelo C.,
librăria Pauline)

Bernadeta, fetiţa de la Lourdes - de Teresio Bosco

... cu Bernadette Soubirous în inimă!
...fetiţa de la Lourdes...

''- Doamnă, voiţi să aveţi bunătatea de a-mi spune cine sunteţi?
După a treia oară a surâs şi, ridicând mâinile şi împreunându-le la piept, mi-a răspuns:
- Eu sunt Neprihănita Zămislire.
Bernadeta nu ştia ce înseamnă asta, dar în urmă cu patru ani, la 8 decembrie 1854, papa Pius al IX-lea, la Roma, proclamase dogma Neprihănitei zămisliri a Maicii Domnului: Preasfânta Fecioară Maria, din prima clipă a existenţei sale, de la concepere, nu a fost atinsă de umbra păcatului strămoşesc.
Terminându-se extazul, după ce a povestit ceea ce doamna îi spusese, s-a adresat fiicei domnului Estrade şi a întrebat-o ruşinată de a fi aşa de neştiutoare:
- Domnişoară, ce vor să spună aceste cuvinte: Neprihănita zămislire?
Imediat după ce s-au aflat aceste cuvinte, s-a răspândit repede ştirea că doamna în alb era Preasfânta Fecioară Maria. A izbucnit un entuziasm incredibil. Invocaţia:
"O, Marie, zămislită fără de păcat,
roagă-te pentru noi care alergăm la tine"
era repetată cu glas tare de către toţi.
"Întâlnindu-se pe stradă, locuitorii din Lourdes îşi strângeau mâinile - a scris un martor ocular - şi se felicitau reciproc ca pentru un eveniment familial fericit.""

(din cărticica Bernadeta, fetiţa de la Lourdes, de Teresio Bosco,
de la librăria mea de suflet Pauline)


(PS şoptit, pentru Moşul:
mi-aş dori aşa de mult să ajung la Lourdes, pe urmele fetiţei!)

Teresa Neumann - de Paola Giovetti

a trecut o săptămână! SĂPTĂMÂNA adică!... unică, bogată în trăiri şi neaşteptată

am avut o tentativă de a-mi schimba locul de muncă! mi-am luat aşadar o zi de concediu şi am purces în explorare la posibilul nou loc. era într-o tipografie! care minunată tipografie scotea minunate publicaţii ca pe nişte fluvii noi şi moderne. tânjeam să privesc întruna cum ieşeau ca pâinea din cuptor, pe serpentine ameţitoare. ce trebuia să fac eu aici? să scot facturi pentru diverse comenzi, să perii adresele beneficiarilor pe care să le trec într-un progrămel, să introduc diverse în computer... unde e chestia de vocaţie, fetiţo? mă întrebam ca o toantă. şi pentru că n-am reuşit să-mi răspund la întrebare până am ajuns acasă prin arşiţa de foc, nu m-am mai dus. ba am fost şi aşa de laşă că nu am vorbit măcar telefonic cu Mihai, ci i-am trimis un sms în care mă scuzam că sunt tembelă, dar că nu pot... (apropo de vocaţie, cred că e doar o gogoriţă inventată de mintea mea care uneori e ca o floricică nevinovată)

surpriză! am făcut chifteluţe împreună cu Ma! de fapt, e prima dată când fac chifteluţe, iar Ma a fost deosebit de gingaş ca să nu mă simt prost! meritul meu? am pus multă verdeaţă, cum visam eu de mult să mănânc aşa

surpriza 2! am făcut ardei umpluţi cu orez, cu căpăcele de roşii, cum îi plăcea mamei lui Ma. din nou am avut un rol neînsemnat, Ma e un bucătar desăvârşit, depun mărturie! miroseau aşa bine ardeii noştri, la final, după ce i-am înecat în sos de roşii cu mirodenii! i-am salvat apoi în farfurie, cu bucurie!

vineri am fost la Pauline! la Librăria Pauline, unde am avut un moment de suspans emoţional cănd am zărit o carte cu viaţa Terezei Neumann, mistica creştină care mi-a mişcat fiecare milimetru al fiinţei! nu pot să cred: Tereza Neumann vine pe linia de credinţă a micuţei Tereza de Lisieux, la fel ca şi Maica Tereza de Calcutta! trei Tereze care mă uluiesc, mă tulbură, mă binecuvântează. cartea se numeşte: Teresa Neumann, de Paola Giovetti. nu pot descrie în cuvinte ce am citit. pur şi simplu TAC... citiţi cartea!!!

Cinci pâini şi doi peşti - de cardinalul Francois Xavier Nguyen van Thuan

"Îmi vine în minte o poveste, aceea a bătrânului Jim.
În fiecare zi, la ora 12, Jim intra în biserică pentru două minute, apoi ieşea. Sacristanul, care era foarte curios din fire, l-a oprit într-o zi pe Jim şi l-a întrebat:
- De ce vii în fiecare zi?
- Ca să mă rog.
- Imposibil! Ce rugăciune poţi spune în două minute?
- Sunt un bătrân ignorant, mă rog în legea mea.
- Şi ce îi spui?
- Îi spun: Iisuse, sunt aici, sunt Jim. "

(din cărticica Cinci pâini şi doi peşti a cardinalului Francois Xavier Nguyen van Thuan, o cărticică delicată de la librăria Pauline)

prietena mea Pauline!

ieri am avut o zi specială! am revăzut-o pe Pauline! Pauline e o librărie şi e prietena mea! uneori mi se face dor de ea şi dau fuguţa să o văd! aici găseşti tot felul de minuni: cărţi, iconiţe, semne de carte cu mesaje de iubire, prietenie, toleranţă, bucurie... prin bunăvoinţa unor oameni inimoşi pe care îi poţi întâlni şi tu, mi s-a permis ieri să fac poze! îţi plac? poate mergem o dată împreună să o cunoşti pe Pauline!

despre Surorile Pauline

mi-am făcut o cutiuţă unde pun bileţele. pe bileţele notez ceva trăit care mi-a mişcat inima. până acum, de la începutul anului, am două bileţele-eveniment cu: ieşirea la patinoar şi ziua de Sf. Antonie, care a fost o zi per-fec-tă! atunci am fost şi la Cărtureşti, unde am găsit o felicitare cu un Moş Crăciun slab şi simpatic, care Moş avea braţele pline de scrisori! scrisori mai erau agăţate şi în copăceii din fundal. se mai vedea o pasăre, amestecată şi ea cu dorinţele secrete. când o să vii într-o zi la mine, o să ţi-o arăt!

/cred că ţi-am spus: la Cărtureşti îmi place la nebunie!