22 iul. 2012
18 iul. 2012
Linie străină - şi totuşi nu
Balans. Linia aceea străină pare un dragon bidimensional, presat. Cum de s-a infiltrat aici?
În stânga jos, un mecanism de ceas, gravat cu graţie. Arabesc uşor tremurat, în care disting UN FEL DE FREAMĂT. Aşadar, nu s-a stins? Freamătul... Nu, e bine mersi! Chiar dacă dragonul străveziu şi-a băgat coada unde nu îi fierbe viaţa şi chiar dacă el frânează ceva, CORABIA-FRUNZĂ se balansează pe o mare invizibilă. Da, se balansează şi are pânzele-frunze PLINE de vânt. CEVA gâlgâie în forma umflată a frunzelor: belşugul poate? Articularea? Timpul de sub corabie, CEL PREŢIOS, îi imprimă navei BALANSUL. Balansul înseamnă MIŞCARE, CURIOZITATE, LĂSARE în voia transparentă a curenţilor vieţii.
Citesc o frumuseţe care îşi urmează cursul, dincolo de sau poate împreună cu acel dragon care cred că nu întâmplător face parte din peisaj...
7 iul. 2012
5 iul. 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
buna, Tata
sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea
-
inca o zi, familiara tatal meu, soarele, culege norii din spatele muntelui tatal meu, binecuvantatul, e aici... acum... si pur...
-
Cu puterea Duhului Sau cel Sfant, El inainteaza in viata noastra De jos in sus, toate il invoca pe de sus in jos Intalnirea e prefacer...
-
noi, care de generatii ne-am hranit cu aschii si cu agurida, atata ne bucuram, atata! si dam marturie pentru mica slava a fiecarei dimi...