Balans. Linia aceea străină pare un dragon bidimensional, presat. Cum de s-a infiltrat aici?
În stânga jos, un mecanism de ceas, gravat cu graţie. Arabesc uşor tremurat, în care disting UN FEL DE FREAMĂT. Aşadar, nu s-a stins? Freamătul... Nu, e bine mersi! Chiar dacă dragonul străveziu şi-a băgat coada unde nu îi fierbe viaţa şi chiar dacă el frânează ceva, CORABIA-FRUNZĂ se balansează pe o mare invizibilă. Da, se balansează şi are pânzele-frunze PLINE de vânt. CEVA gâlgâie în forma umflată a frunzelor: belşugul poate? Articularea? Timpul de sub corabie, CEL PREŢIOS, îi imprimă navei BALANSUL. Balansul înseamnă MIŞCARE, CURIOZITATE, LĂSARE în voia transparentă a curenţilor vieţii.
Citesc o frumuseţe care îşi urmează cursul, dincolo de sau poate împreună cu acel dragon care cred că nu întâmplător face parte din peisaj...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu