27 feb. 2008

drumul şi mirosul


şi
Mirosul de papaya verde , două filme semnalate de oglinjoara_Mo!
mulţumesc, Mo!

aş vrea să le văd!

sunt invadată iarăşi, în sensul foarte frumos al cuvântului, de o pasiune nebună pentru filme! am nevoie de impact vizual!
ieri m-am răsfăţat cu câteva bloguri care mi-au aprins foamea, tânjirea după următoarele filme:
Mononoke hime
Sen to Chihiro no kamikakushi (Spirited Away)
Persepolis
The Painted Veil
Groundhog Day
Magnolia
Amadeus
Lola Rennt (Run, Lola, run)
Yume (Dreams!
minunatele Vise ale lui Kurosawa!)
Stand by Me
Ame agaru
(După ploaie)
The Remains of the Day
7 mirese pentru 7 fraţi

sper că le voi vedea, cândva!

26 feb. 2008

Lasă amabilităţile, fii tu însuţi în relaţiile cu ceilalţi - de Thomas d'Ansembourg

am găsit în cartea Lasă amabilităţile, fii tu însuţi în relaţiile cu ceilalţi de Thomas d'Ansembourg un fragment care reflectă aşa mult nevoia mea de schimbare pe mai toate planurile, şi pe care încă nu o pot face! mă simt băltită şi nefericită, de exemplu, la jobul pe care îl am pentru că simt că alta e vocaţia mea (măi măi!), dar mă agăţ de mama focului de scaunul pe care îl ocup, găsind toate avantajele posibile şi imposibile pe care le am rămânând aici! of!

iată fragmentul-oglindă:

O viaţă nouă, asta ne dorim, dar voinţa, care face parte din viaţa noastră trecută, nu are pic de forţă (adică vreau, dar nema putirinţa! - nota mea). Suntem asemenea acelor copii care ţin strâns o bilă în mâna stângă şi nu-i dau drumul decât după ce se asigură că primesc ceva în schimb în mâna dreaptă: ne-am dori o viaţă nouă, dar fără o să pierdem cu totul pe cea veche. Nu vrem să ne confruntăm cu momentul trecerii, nu vrem să rămânem cu mâna goală...

21 feb. 2008

scări...
interioare ca un răsărit

abur

Mesagerul
e joi azi. teoretic, zi de sală. mi-ar plăcea să ajung la sală, mai mult ca un abur. şi să facem noduri. şi să lucrăm un exerciţiu al oglinzii...
da, creg că mi-e tare dor să mă oglindesc, să mă las oglindită. şi citită în braille...

15 feb. 2008

pictură de Akiane

ieri am reuşit să ajung la sală!

bucuria 1: Mo era acolo!

bucuria 2: Amalia, gâza de un anişor a Lianei şi a lui Marius, se plimba pe ici şi colo, cercetătoare! şi cu zâmbetul larg deschis la dinţişori!


săculeţul cred că s-a bucurat şi el că s-a întâlnit cu prietenii lui săculeţi, având în vedere regimul la care îl supun - cel mai adesea uitat în rucsăcel, în cămară, în întuneric...

13 feb. 2008

foto/ Alina Lebedeva

ieri păşind din blog în blog am ajuns la un site al unei rusoaice,
Alina Lebedeva is her name
FOTO!

Jurnalul recunostintei - -2: Aleea Livezilor

florile din Aleea Livezilor, cu care îmi împodobeam unghiile!
am visat azi-noapte o fetiţă cu păr auriu, lung lung

azi toată ziua m-am gândit la mine, fetiţa de 9 ani care am locuit pe Aleea Livezilor...
la florile tulburătoare, la câmpul cu muşeţel, la prietena mea Adi...
acolo am mâncat ţurţuri şi am făcut pneumonie şi tot acolo m-am dat peste cap, la nesfârşit, pe bătătorul de covoare.
acolo m-a prins cutremurul din 77, pe când stăteam cu ochii zgâiţi la filmul Planeta maimuţelor. după cutremur, am cules iconiţa cu Măicuţa şi Pruncul, care căzuse de pe perete, ca pe o floare şi am ţinut-o strâns la piept! cred că acela a fost primul meu gest de rugăciune pe care mi-l amintesc...

11 feb. 2008

păsările încep să cânte

Sf. Fecioară Maria / Lourdes
● In fiecare an, pe data de 11 februarie, Biserica Romano-Catolica sarbatoreste miracolul care s-a peterecut intr-o mica localitate franceza de la poalele muntilor Pirinei, Lourdes.
● Pe 11 februarie 1858, Bernadette Soubirous, in varsta de 14 ani, provenind dintr-o familie de oameni saraci, a pornit sa adune crengi uscate impreuna cu sora ei si cu o prietena, in apropiere de stanca Massabielle. Fiind suferinda de astm, Bernadette a ramas in urma celor doua.
● Deodata, ea a auzit un vuiet ca de vijelie, si-a ridicat ochii si a vazut cu uimire cum, din pestera aflata in fata ei, o privea surazandu-i o doamna luminoasa, imbracata in alb si incinsa cu panglica azurie. Bernadette a fost cuprinsa de frica, a cazut in genunchi si s-a rugat.
● Cand celelalte doua fete s-au intors, au gasit-o cu chipul stralucind de fericire. In cursul aparitiilor care au urmat, Doamna i-a cerut Bernadettei sa se roage pentru pacatosi si sa-i indemne pe credinciosi sa se pocaiasca. Bernadetei Soubirou i s-a aratat Sfanta Fecioara Maria la Lourdes, in anul 1858, de 18 ori.
● Cu patru ani inainte de aparitiile de la Lourdes, Biserica Romano-Catolica definise dogma Neprihanitei Zamisliri.
● Bernadette n-a inteles pe loc mesajul pe care i l-a transmis Sfanta Fecioara cu ocazia aparitiei de pe 25 martie 1858, caci nu auzise de Neprihanita Zamislire. Ea a dat fuga la parohia din sat, a intrat si a strigat: "Eu sunt cea Neprihanit Zamislita!". Parohul a crezut-o nebuna: "Cum adica, tu esti Neprihanit Zamislita?" "Nu, parinte, nu eu, ci Doamna! Am repetat mereu numele ei pe drum, ca sa nu-L uit".
● Multimi tot mai mari de credinciosi au inceput sa se adune la locul aparitiilor, Fecioara savarsind nenumarate vindecari miraculoase, al caror sir a debutat cu vindecarea unui barbat care orbise de un ochi.
● Mai tarziu Bernadeta s-a calugarit la manastirea din Nevers, sub numele de Maria Bernarda, unde a murit in 1879, rapusa de cancer la varsta de 35 de ani.
● Astazi trupul Bernadetei se afla intact, intr-o racla de cristal in capela manastirii din Nevers, unde pare ca doarme.

● La aproape un veac si jumatate de la prima aparitie, lista miracolelor este, inca, deschisa. ● Astazi, Lourdes are 30 de hoteluri, un aeroport, o bazilica subterana cu 20.000 de locuri si este vizitat anual de 4-5 milioane de pelerini. Exista chiar si un birou medical de constatari, format din medici de confesiuni si rase diferite. Dintre zecile de mii de vindecari miraculoase, acestia au confirmat 1.200, in timp ce autoritatile bisericesti - doar 64.
(materialul intreg aici)
~
În fiecare an la 11 februarie se marchează Ziua Mondială a Bolnavului, proclamată din iniţiativa Papei Ioan Paul al II-lea în 1992. De Ziua Mondială a Bolnavului, în anul 2000, Papa Ioan Paul al II-lea, el însuşi suferind de maladia Parkinson, s-a adresat celor peste 15.000 de bolnavi veniţi la Roma din întreaga lume. “Suferinţa şi boala fac parte din misterul omului pe pământ. Desigur, trebuie să lupţi împotriva bolii, sănătatea fiind un dar de la Dumnezeu, dar graţie lui Hristos, suferinţa a că­pătat o semnificaţie ce o face deo­sebit de preţioasă. Ca bun sa­ma­ritean, oricare credincios trebuie să ofere dragostea sa celor sufe­rinzi”, spunea Suveranul Pontif.
~
Credinţe populare, tradiţii, semne
Sfântul mucenic Vlasie, celebrat în calendarul popular la 11 februarie, este protector al pă­să­rilor de pădure şi al femeilor gravide. În această zi, păsărilor nemigratoare, cele care iernează cu noi, în spaţiul carpato-danubian, li s-ar deschide ciocul şi ar începe a cân­ta. Sărbătoarea este respectată de agricultori pentru a preveni strică­ciunile aduse de păsările pădurii recoltelor (cerealelor, viţei-de-vie) şi de femeile gravide pentru a naş­te copii sănătoşi (Bucovina, Moldova). Ziua de Vlasie este prima săr­bătoare a păsărilor în calendarul popular. Urmează Dragobetele (24 februarie), când păsările se îm­pe­rechează şi încep să-şi dureze cui­bul, Constandinu Păsărilor (21 mai), când îşi învaţă puii să zboare, Ciri­cul păsărilor (1 septembrie), când îşi pregătesc cămările de iarnă, Marţea Ciorilor (ziua de marţi din prima săptămână a Postului de Paşti) şi altele. Păsările migratoare au, la rândul lor, sărbători specifice: Ziua cucului (25 martie), când începe a cânta, Amuţitul cucului (24 iunie), când încetează a cânta, Ziua berzelor (prima zăpadă căzută după Mucenici) şi altele.

(Profesor Ion Ghinoiu,
din Jurnalul National)

8 feb. 2008


în fiecare dimineaţă când îmi fac genele cu rimel,
mă gândesc la tine, tată
ca într-o călătorie,
nu încetez să mă gândesc
la tine
tată
la tine...

6 feb. 2008

poezie Mihail Vârghişanu

Dulcea inconştienţă a veşnicei reveniri
de Mihail Vârghişanu

I se ivise în faţă o lume
continua să meargă nestingherit

I se iviră-n faţă o vamă
un munte, dealuri, un râu
le traversase cu-o fluturare
de prinţ

I se ivi aevea un gard
deşi nu-l împiedică, trecându-l
l-atinse o şfichiuire bizară

I se ivi în faţa ochilor casa
şi, plutind în dulcea inconştienţă
a veşnicei reveniri, opri
cu comportamentul cel mai firesc
reverenţei, intră
"Miroase a mere, prinţe, a fân"

Dezveli o icoană, la geam
puse câteva firimituri de pâine
întrebând ce mai fac rândunicile
apoi constată că deşi a călătorit
în numele transfigurării de înger
neştiut
cum e gândul
îl dă de gol toată curtea: plopii
grădina cu meri
zâna, zmeul - o-ho!
şi caii în şa aşteptându-l

(din volumul Măştile fugarului, apărut la Editura Tritonic)

Daria şi pelicanii

Daria! fetiţa Găbiţei
şi a noastră!!

ca o papagaliţă,
în oglindă!

Daria printre picioarele străinilor,
cum bine zicea Găbiţa,
dornică să vadă pelicanii, la Zoo!

el e pelicanul şef!
îi spune o poveste frumoasă Dariei!

5 feb. 2008

Poveşti despre rătăciri, poveşti despre speranţe - de J. Salome

am aflat ce frumoasă e luna de hârtie de pe blogul to the moon and back !
de aici am preluat leapşa cu cartea, iată instrucţiunile:

acum când stai la calculator şi citeşti aceste randuri,
1. uită-te în dreapta şi în stânga şi ia cartea cea mai apropiată în mână
2. deschide-o la pagina 123
3. sari peste primele 5 fraze/propoziţii
4. postează următoarele 4 fraze/propoziţii
5. dă-o mai departe la alţi 6.

aşadar în cartea mea, adică Poveşti despre rătăciri, poveşti despre speranţe, de J. Salome, la pagina cu pricina scrie, după săritul celor 5 rânduri:

Atunci când apare imprevizibilul, acest lucru se întâmplă de obicei pentru a dezvălui sau pentru a ascunde ceea ce nu s-a spus. Imprevizibilul răstoarnă aparenţele, pentru a permite găsirea unor soluţii pentru situaţiile neterminate. Imprevizibilul, sub forma unei întâlniri, a unei lecturi, a unei rezonanţe, a unei repoziţionări care poate echilibra o situaţie confuză sau blocată.

(carte apărută la Editura Ascendent)

4 feb. 2008


iată pe ce mi s-a mai pus pata:

pe un film!
îmi place, deşi nu l-am văzut!
¤
am găsit un păun superb în Enciclopedia ilustrată a familiei de la Cotidianul! şi un cangur mititel cu boticul în buzunarul mamei lui,
o grădină de nisip,
o pană de bufniţă,
şi koala moale şi drăgălaş!...
puii mei sunt acasă şi mi-e dor de ei!

buna, Tata

sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea