trifoiașul meu!

"A trăi este a primi și a da; este a primi și a participa la bogăția incalculabilă de bine și de experiențe, un prețios tezaur care este constituit din bogăția altora, a tuturor celorlalți."

"Fratele de iubit este acela pe care Providența, clipă de clipă, ți-l pune vecin, adică ți se face aproapele. "

"Suntem parte a unui Întreg în care circulă viața lui Dumnezeu."

/ din cartea “Pentru a iubi mai mult, pentru a iubi mai bine”, de Don Novello Pederzini – librăria Pauline /

Maddi Jane

Evanghelia cotidianului - de Paola Bignardi

“După întâlnirea cu Domnul, viața nu mai este aceeași pentru femeia din Samaria: de-acum ea este cu totul cucerită de această întâlnire, astfel încât dă fuga în oraș ca să vorbească despre omul nemaipomenit pe care l-a întâlnit.”

(din cartea Evanghelia cotidianului, de Paola Bignardi – Galaxia Gutenberg 2008, librăria Pauline)

cetatea închisă

"Faptul de a se separa, de a deveni sau de a rămâne străin de altul merge împotriva sensului însuși al evoluției vieții. Animalele primitive se izolau sub grele carapace. Se adăposteau în spatele puternicelor lor instrumente de apărare. Puțin câte puțin, din ce în ce mai mult, ele și-au pierdut aceste mijloace de apărare, dar și-au dezvoltat sistemul nervos. Și-au diversificat contactele. Omul este cea mai puțin protejată dintre vietăți, dar cea mai deschisă către comunicare. Toate acestea au fost dorite de către Domnul Iubire.

Cetatea închisă este, într-un anumit sens, o persoană sau un grup de persoane de care dorim să ne apropiem și cu care dorim să intrăm într-o autentică relație de iubire. Dar cetatea și-a închis porțile în fața noastră.

Ce să faci? Să pornești la asaltul meterezelor? Nu. Trebuie, de mai multe ori, de șapte ori, de șaptezeci și șapte de ori, să facem ocolul fortăreței, în tăcere, cu o rezervă respectuoasă și afectuoasă, fără a fi impresionați de pietrele sau de injuriile care pot să ni se arunce. Și mai ales, în acest tur, trebuie să ducem cu noi arca alianței, arca alianței noastre cu Domnul Iubire, adică tot ceea ce, înlăuntrul nostru însuși, avem cel mai sfânt și mai generos."

*din cărticica Iubirea fără de hotare - Un monah al Bisericii Răsăritului, Editura Galaxia Gutenberg, 2005*

dar din dar: ofer calendar antonian 2011

dragii mei,

cum dar din dar se face rai,

ofer un calendar antonian 2011 superb, cu drag de Sfântul Anton de Padova,

pe care l-am primit făcând abonament la revista Mesagerul Sfântului Anton... cei de acolo au fost extrem de drăguți - le mulțumesc din suflet! și mi-au trimis două calendare - unul era trimis cu abonamentul! pe celălalt îl dăruiesc!

dacă doriți să faceți abonament la revistă, aveți mai sus datele de contact. revista este bilunară, iar costul ei este moooodicccc - 15 lei pe an!

o, Doamne! fie ca familia iubitorilor Sfântului Anton să sporească și să fim cu toţii ca frații, ca niște adevărați mesageri ai Sfântului şi ai Bunului Dumnezeu! Sfântul Anton este un mijlocitor de negrăit în fața Pruncului Iisus, a Măicuței noastre... fie ca și noi să devenim mesageri ai vieții, ai luminii, ai speranței că problemele noastre, viața noastră este văzută de Cineva în toate aspectele ei, și nu-și întoarce fața de la ea, oricât de (aparent) fără ieșire ar părea...

pe doritorul calendarului îl rog să îmi lase un semn.

Dislexia - văzută prin ochii unui dislexic

aici

The Notebook

Tabu - Gohatto

Înviere, te evoc

Yves Prigent

Înviere
Te evoc, te invoc

Vom vorbi ca cei care au venit cu uleiuri şi miresme;
vom spune, şi noi, că am văzut îngeri, că abia i-am văzut şi au dispărut, altundeva;
că aceasta mai degrabă se ghiceşte cu uimire
decât cã se vede clar.

Vom spune mai hotărât că
am văzut morminte deschizându-se
şi o viaţă de o altă natură împrăştiindu-se,
de un alt stil;
o libertate născută dintr-un moment de moarte,
o voce ridicându-se, puternică şi misterioasă,
după o foarte profundă şi silenţioasă absenţă.
…
…I-am văzut ridicându-se pe cei care erau complet căzuţi,
consideraţi ca şi morţi:
erau mai frumoşi, mai vii, mai liberi…
Mai frumoşi, mai liberi la ieşirea din moartea lor.
Mai liber, mai viu m-am simţit eu însumi.

Am văzut, am simţit în jurul meu, în mine,
că o anumită prezenţă este un cadou,
un rod al unei dure absenţe;
că izvoarele se pregătesc în adâncuri;
că uşurinţa de a trăi, de a vorbi limbi noi, de a vindeca pe cei infirmi, de a apuca şerpi cu mâinile goale, de a bea băuturi otrăvite fără a fi vătămat,
se plăteşte cu o trecere prin abisuri.

Pe scurt, i-am văzut pe cei absenţi. Absenţi la toate,
la ei înşişi, la iubirile lor, la pământul lor familiar, la bucuria lor obişnuită, la toate aceste semne de viaţă care traversează lumea pentru cei care ştiu să vadă.
Nu vedeau nimic, erau absenţi, terminaţi, pierduţi, excluşi...
Pe aceştia i-am văzut vii, trăind, plini de viaţă
şi, vă spun, vă repet,
mai frumoşi, mai sprinteni, mai vioi, mai atenţi şi mai fericiţi.

Se credea că sunt în mormânt,
erau căutaţi printre cei morţi şi îi găseai printre cei mai vii:
gravi şi copilăroşi,
deziluzionaţi şi încrezători „de moarte”,
uşori şi vioi;
uşile li se deschid înainte, lor, timizii de altădată;
vorbesc necunoscuţilor pe drumuri, ei, foştii taciturni;
îi înţelegi dintr-un cuvânt, pe ei, cei confuzi.
Au aerul unor lucrători grădinari
dar vorbesc într-un mod uimitor şi simplu în acelaşi timp,
cu cuvinte obişnuite şi totusi noi.
Oamenii îi iubesc, li se confesează lor, celor pe care îi credeam morţi.

Înviere, te evoc, te invoc, te-aş convoca dacă ar fi posibil.

(Fragment extras din :
La depression – Une traversee spirituelle
de Yves Prigent, Stan Rougier,

traducere Viorica Juncan)

(text preluat cu încântare de pe site-ul Vioricăi, www.ceruldinnoi.ro, mai exact de aici)

Taylor Swift

când mergem în rugăciune, cred că mergem cu toată rețeaua de relații care trec prin noi. asta mi se pare așa tainic! căci, atunci când suntem în rugăciune, mergem la Întâlnire cu toți ai noștri, cunoscuți și necunoscuți, dragi ori indiferenți, care s-au intersectat cu noi. îi purtăm, nu mai putem fi indiferenți. ei sunt în aura noastră, în carnea noastră, în transparența ori opacitatea inimii noastre... rugăciunea e un loc de întâlnire, de viu... ce tainic îmi pare!...

8 martie

dragele mele

fete, femei, mămici, mătuși, bunici, verișoare, doamne profesoare,

prietene minunate ori trecătoare abia șoptite,

din suflet,

La mulți ani!

să iubiți, să fiți iubite, dar mai ales SĂ FIȚI VOI ÎNSEVĂ,

în Lumina interioară care nu dă greș!

ascultați-vă trupul, inima, ecourile cele mai tainice!

fiți autentice,

fericite,

fără cusur!

A Frozen Flower

podoabe Maria Olteanu

Nu pot să merg la culcare până nu îi îmboldesc pe băieți să facă un dar de aici prietenelor, mamelor, persoanelor feminine dragi! Podoabe organice plămădite din minunile pământului și talentul Mariei Olteanu! iată cum vă întâmpină Maria pe pagina de mai sus:

Bine ati venit in magazinul Mariei cu bijuterii si accesorii din materiale organice!
Puteti doar sa va uitati si sa va bucurati de ce vedeti, sa pipaiti cu mainile mintii si, daca va place ceva, sa cumparati! V-as invita sa beti si un ceai cu scortisoara, in acorduri de muzica culeasa de prin toata lumea, de n-ar fi bariera virtualului!
Vreau sa va iau cu mine intr-o calatorie in jurul lumii prin natura, descoperind plante si pietre de pe alte continente, si redescoperind materiale de pe la noi, precum si povestile din spatele lor. O calatorie plina de culoare, forma si in care singurul bilet e respectul si admiratia pentru natura!
Va invit sa rascoliti cu incredere prin toate "rafturile" mele cu produse (din stanga paginii)!
Veti gasiti produse inspirate de formele si ritmurile naturii si create cu multa bucurie...pentru mine si pentru voi!
Sper sa va placa si sa mai imi treceti pragul si alta data!

Spor la cumpărături!

mărțișor

..........................

Să fiți FERICIȚI în PrImĂvArĂ!

Să IuBiȚi!

Să fiți LIBERI, în GRAȚIE!

...........................................