DOSARELE 1 şi 2: Dislexia disgrafia discalculia

apele în care m-am scăldat în ultima vreme se numesc: dislexie-disgrafie-discalculie! se pare că Mih are aşa ceva, prin urmare m-am mobilizat şi caut pe net, ciugulesc informaţii, sfaturi, orice e bine venit. am ajuns să citesc bibliografie logopedică, să mă pun în temă, să ştiu cum să acţionez, pentru a-mi ajuta puiul cât mai bine. deocamdată sunt în faza în care am 4 dosărele, în care am grupat ce am găsit! o să pun pe blog încetişor tot ce voi considera că e util, pentru că mulţi părinţi sunt în situaţia mea, neştiind de unde să apuce problema. sper să creăm conexiuni, dragii mei, şi să mergem înainte, cu puii noştri, cât mai lin! Doamne ajută!

DOSĂRELUL 1
1. Ce este dislexia/Simptome/Diagnostic şi tratament
www.0-6.ro/Articole/Sanatate/Dislexia.shtml
2. Necazuri cu cuvintele/Diagnosticarea dislexiei/Strategii funcţionale de învăţare/Calea spre succes/Mărturii
www.parinti.com/Dislexia-articol-350.html
3. Tratament/Probleme încă neelucidate
www.suntmamica.ro/Dislexia-tratament.html
Investigaţii şi sfaturi pentru părinţi
www.suntmamica.ro/Dislexia-investigatii-si-sfaturi.html
4. Dislexia- dificultatea de a învăţa cititul şi scrisul
Generalităţi/Cauze/Simptome/Factori de risc/Consultul medical de specialitate/Investigaţii/Tratament/Probleme încă neelucudate/Sfaturi pentru părinţi
www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-limbaj/
dislexia-dificultatea-de-a-invăţa-cititul-si-scrisul_233
5. Tulburările de scris-citit la copil - Dislexia
http://www.logopedics.info/dislexia.php

2. DOSĂRELUL 2
România, ţara mea de dor!...

Aşadar: am un copil cu dislexie (disgrafie-discalculie) şi ca părinte vreau să ştiu unde pot merge cu copilul pentru o însoţire specializată care să îl ajute să facă paşi. Caut pe net şi găsesc doar două repere în învăţământul nostru minunat! Oraşele în care se ia în serios această problemă sunt doar Târgu-Mureş şi Iaşi.

1. Şcoala nr. 12 din Târgu- Mureş apare prezentată în două materiale:
a) www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/6165/Boala-de-genii.html
Citez din articolul de mai sus:
"O tulburare ciudata de invatare ii face pe unii copii sa treaca tiris-grapis prin scoala primara, desi IQ-ul lor le-ar putea pune in fiecare an coronita de premiant pe frunte. Cei atinsi de dislexie deprind greu cititul, disgraficii - scrisul, iar discalculicii - socotitul. In timp ce in Marea Britanie scolile si universitatile le dau copiilor si tinerilor cu aceasta problema mai mult timp la examene si ii lasa sa foloseasca computerul, in Romania nu s-a organizat pina acum nici macar un examen de capacitate care sa ia in calcul si minusul lor. Scoala nr. 12 din Tirgu-Mures e singura din tara in care copiii au parte de terapie completa, dupa o metoda importata din Ungaria. La Targu Mures, 72 de copii care sufera de boala lui Einstein si a lui Leonardo da Vinci invata sa preschimbe semnele din manual in vorbe cu inteles. Daca ar trai in Marea Britanie, ar putea intra si la Cambridge. In Romania, pot aspira cel mult la scolile de meserii.

!!! Inspectorul de specialitate din cadrul MEC, Sabina Nicolae, spune ca, de regula, dislexia se repara pina in clasa a opta. Nu-si aminteste sa fi existat in Romania vreun examen de capacitate sau bacalaureat special pentru copiii care se impiedica la nota de litere. "Examenele de bacalaureat si capacitate testeaza cunostintele de baza, iar printre cunostintele de baza sint cititul si scrisul. Nu ia testarea nationala, intra in scoala de arte si meserii", spune transant inspectorul si adauga ca politica ministerului este ca dislexicii sa studieze in clase de masa si sa faca logopedie dupa ore. La Tirgu-Mures, un comando de logopezi, psihologi, invatatori scoliti in dislexie ii antreneaza pe copii cit sint orele de lungi, cu manuale speciale, kinetoterapie si psihoterapie, sa cucereasca abecedarul sau aritmetica. "Un invatator de la o clasa de masa nu are timp sa predea simultan dupa doua metode. Au nevoie si de logopedie, si de psihoterapie. Din cauza esecului scolar, copiii cu dislexie sint deprimati si cred ca nu sint buni de nimic. Aduna atita descurajare in ei si de aia sint emotivi si agitati", spune logopeda Eva Bartok.

b) www.tabu.ro/articol_607_4/
copiii_dislexici_un_tabu_pentru_invatamantul_nostru.html
Citez din articolul de mai sus:
"Nu este o deficienţã care se vindecã, însã efectele ei pot fi compensate cu alte mijloace de învãţare. La nivel mondial una din 10 persoane întâmpinã dificultãţi de citire şi scriere în procesul de învãţare, iar dintre acestea între 3-5% sunt cele care suferã de dislexie.

Cu un program gândit de mai mulţi logopezi, dar a cãrui inimã e logopedul Eva Bartok, în Târgu Mureş sunt testaţi încã din grãdiniţã copiii predispuşi spre dislexie, iar asta eliminã o parte din chinul pãrinţilor, dar şi din trauma copilului care merge pentru prima datã la şcoalã şi se trezeşte faţã în faţã cu un sistem care nu-l înţelege.

Pentru o vreme, Ştefania a parcurs de trei ori pe sãptãmânã drumul de la Botoşani la Iaşi ca sã urmeze un program de terapie cu un logoped, pentru cã în oraşul ei nu se aflã nimeni specializat care sã o poatã ajuta. Un program îngrozitor de obositor pentru cã în acelaşi timp copilul a mers la şcoalã, în sistemul normal de învãţământ. În cazul ei, mama extrem de ambiţioasã şi de luptãtoare a mişcat munţii din loc, iar acum Ştefania este la o şcoalã normalã, chiar dacã urmeazã acasã, în paralel, terapii cu logopezi. Însã actuala lege a învãţãmântului din România nu le acordã nicio facilitate şi niciun drept acestor copii care au nevoi speciale. În Anglia, de exemplu, copiii dislexici au facilitãţi şcolare care pleacã de la metoda de învãţat pânã la cea de evaluare care e mai mult oralã şi astfel copiii pot parcurge întregul sistem de învãţãmânt şi se pot califica pentru orice muncã. Într-un oraş ca Târgu Mureş cu puţin peste 200.000 de locuitori sunt aproape 120 de copii depistaţi cu dislexie în grade mai accentuate sau mai lejere. La nivel naţional nu existã însã nicio statisticã, dar urmând o banalã regulã de trei simplã, am putea aproxima cã în acest moment undeva în ţarã sunt cel puţin 12.000 de copii dintre care mulţi sunt diagnosticaţi greşit şi care sunt traumatizaţi de un tratament incorect la şcoalã şi acasã.

La nivel internaţional, dislexia nu mai e de foarte multã vreme un moft folosit drept scuzã de pãrinţii copiilor leneşi. În România e încã un subiect tabu, iar micuţii care ajung în şcoli se confruntã cu probleme care le schimbã grav comportamentul şi îi transformã în inadaptaţi. La Târgu Mureş însuşirea cititului şi scrisului se face în limba maghiarã pentru cã metoda de învãţãmânt adoptatã a fost inventatã de un logoped maghiar (Meixner), iar inspectorul şcolar Reka Fejes se strãduieşte de câţiva ani sã iniţieze clase în limba românã, sprijinind traducerea şi adaptarea manualelor dupã care se învaţã acum. Logopezii şi profesorii din şcoalã au creat Asociaţia Românã pentru Copii Dislexici, prin care au început sã mediatizeze simptomele dislexiei pentru a-i ajuta pe pãrinţi sã identifice cât mai repede problemele copiilor lor. Însã când ieşi din Târgu Mureş, în multe locuri nu mai existã nici mãcar aceste soluţii compensatorii pentru copiii dislexici. Pãrinţii cu copii dislexici (diagnosticaţi corect sau nu) trãiesc un coşmar de nedescris pentru cã statul nu le oferã nicio soluţie pentru adaptarea copiilor la viaţa socialã (şi vorbim în multe cazuri despre copii cu coeficient de inteligenţã peste medie). Dar, în lipsa unei legislaţii adecvate, una dintre soluţii pentru evitarea traumelor copilului e observarea atentã a acestuia, identificarea simptomelor şi îndrumarea pãrinţilor cãtre o testare specializatã."

2. Centrul de Logopedie Interşcolară din incinta Şcolii Gh. Asachi
Citez din articolul de mai sus:

"In Iasi functioneaza din 1962 un Centrul de Logopedie Interscolara, unic in Romania datorita structurii lui. Aici, de ani de zile, sint tratati copii care sufera de boala lui Einstein sau Leonardo da Vinci depistati in scolile din oras. Astazi, centrul functioneaza in incinta Scolii "Gh. Asachi", iar in Iasi lucreaza 16 logopezi. In fiecare an, la inceputul anului scolar, toti copiii de virsta scolara sint verificati daca sufera de dislexo-disgrafie.

Logopedul iesean Georgeta Burlea lucreaza cu dislexici de 17 ani. Studiile facute si care au dus la realizarea unei lucrari de doctorat cu aceasta tema au facut ca in 2004 Georgeta Burlea sa-si patenteze un dispozitiv de diagnosticare a dislexo-disgrafiei. "Este vorba despre un dispozitiv format din doua discuri, pe care sint imprimate toate literele alfabetului si imagini si care, rotite, duc la formarea de cuvinte. Eu l-am numit «Caruselul cuvintelor» si l-am brevetat anul trecut la OSIM. Cu acest carusel se pot depista semnele dislexo-disgrafiei foarte usor", explica prof. Burlea. Inventia a primit anul trecut, medalia de argint la Salonul de Inventica de la Iasi, apoi medalia de bronz la Salonul Mondial al Inventiilor "Eureka 2004" de la Bruxelles. "Caruselul cuvintelor" a primit apoi si aprobarea Ministerului Educatiei pentru a fi introdus in gradinite si in scoli. Pentru aceasta insa Georgeta Burlea este in cautarea unui investitor care sa produca in serie inventia. Pentru ca, asa cum credea ea, dislexo-disgrafia poate fi corectata o data ce a fost depistata din timp.

In medie, fiecare al zecelea om din lume sufera de dislexie, mentioneaza cotidianul on-line american "Dailyrecord". Oamenii de stiinta explica succesele dislexicilor prin faptul ca, neputind intra in detalii, acesti oameni isi dezvolta capacitatea de a sesiza mai bine fenomenul in ansamblu si pot avea idei cu adevarat originale. Pe de alta parte, un ascuns sentiment de frustrare ii face sa aspire la mai mult, le creeaza necesitatea de a-si demonstra mereu ceva, de a lupta. Adrian Atkinson, specialist in psihologia afacerilor, a observat ca "majoritatea absoluta a oamenilor care au cistigat milioane de dolari, au avut o copilarie grea". Probabil ca cel mai cunoscut si mai bogat om de afaceri britanic, care sufera de dislexie, este Richard Branson, seful companiei de telecomunicatii "Virgin". "Stiam ca nu voi face fata examenelor de admitere, asa ca m-am apucat de alte lucruri", a confirmat el ipotezele oamenilor de stiinta britanici. Un alt exemplu de om de succes care sufera de dislexie este actorul american Tom Cruise, stingaci, care a dobindit aceasta boala dupa mai multe incercari ale parintilor sai de a-l face sa scrie cu mina dreapta. Colegul sau Keanu Reeves, unul dintre cei mai bine platiti actori ai Hollywood-ului, citeste si el cu greutate. Printesa Victoria a Suediei a recunoscut si ea ca nu stie sa citeasca bine. Multi oameni geniali au suferit de dislexie, printre acestia numarindu-se Winston Churchill, Hans Christian Andersen, Thomas Edison, Albert Einstein sau Leonardo da Vinci, acesta din urma raminind celebru si pentru faptul ca scria de la dreapta la stinga, cu literele intoarse, astfel incit toate manuscrisele sale puteau fi citite numai in oglinda."