Sfântul Ioan Botezatorul a fost fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia, fiind cunoscut sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea Mântuitorului. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, Arhanghelul Gavriil i-a vestit că Elisabeta va naşte un fiu la batrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de aceasta veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut. Aflat la maturitate, Sfântul Ioan, „de care lumea nu era vrednică” (Evrei, cap. 11, ver. 38), se retrase în pustiu, acoperit cu o haină din păr de camilă şi încins cu o curea de piele, aceasta semnificând stăpânirea tuturor pornirilor trupeşti. Când Ioan a început a propovădui pocăinţa, primele sale cuvinte de învăţătură au fost „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor” (Matei cap.3, ver.2). Sfântul Ioan îi boteza pe cei ce veneau să îl asculte în apele Iordanului, în semn de curaţire de păcatele lor şi pentru a-i pregăti să îl primească pe Iisus Hristos. Pentru că poporul se întreba dacă nu era el Mântuitorul aşteptat de atâtea generaţii, Ioan le spuse „Eu vă botez cu apă, dar vine altul mai mare decât mine, El vă va boteza cu foc şi cu Duh Sfânt”. Vrednicia sa era atât de mare, încât a fost ales să îl boteze pe însuşi Mântuitorul Iisus Hristos şi să fie martorul descoperirii Sfintei Treimi. Ioan nu se temea să adreseze reproşuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de ruşine care, contrar Legii, se căsătorise cu Irodiada, soţia fratelui său Filip pe când acesta din urmă era încă în viaţă şi avusese cu ea o fată, Salomeea. Pentru aceea, Irodiada îl ura de moarte pe Ioan. „Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a fost încântat peste măsură de dansul Salomeei, a spus că ea poate să îi ceara orice şi îi va da pâna la jumatate din regatul lui”, a spus preotul Ilie Damian, de la parohia Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Reghin. După ce s-a sfătuit cu mama sa, Salomeea a cerut lui Irod capul lui Ioan Botezatorul pe tipsie. Preotul a adăugat că „i-a părut rău regelui, dar pentru că a promis în faţa mesenilor, a trimis un soldat care i-a taiat capul şi l-a adus, faptă pe care a regretat-o toată viaţa”. Şi aşa a sfârşit „cel mai mare bărbat născut din femeie”, după cum a spus Mântuitorul. Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime. În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august să fie zi de post.
Tradiţii şi obiceiuri în ziua de 29 august
Ziua de 29 august este una de post, în care, potrivit tradiţiei, este bine să nu se manânce pepeni, pentru că forma lor aminteşte de cea a capului. De asemenea, nu se mănâncă fructe şi legume roşii, nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă alte fructe care seamănă cu un cap (mere, pere, nuci, prune etc.). Se spune că în această zi nu se foloseşte cuţitul, totul se rupe cu mâna.
(material preluat de aici)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu