Jurnalul recunostintei - 51

262... la ora 6 le-am găsit înflorite!:

 kohleria Imensa

 achimenes Violaceea Semiplena

kohleria Sunna

(mulţumesc, Simona!)

Maica Siluana Vlad

"Fetita mea draga Daniela,

(...)

Acum ai facut un pas, primul, urias, pe Cale. Al doilea pas este "sa te dai batuta" si sa recunosti in fata lui Dumnezeu ca orice incercare de a nu mai fi cum esti a esuat, pana la a crede ca asta iti e "scris" si sa te dai cu totul in mainile Lui. Sa faca El planul Lui cu tine! Apoi al treilea pas este sa lucrezi cu El! Nu impotriva Lui si nici de una singura si nici sa-L lasi numai pe El! Imagineaza-ti ca dansezi si ca El te conduce! Atunci alegerile pe care le vei face, noi le facem mereu, si pe cele bune si pe cele rele, vor fi dupa voia Lui si te vor inscrie cu siguranta in planul divin care este indumnezeirea ta, daca vrei!

Daca nu vrei, poti alege, libera, calea robiei fata de lumea care ne "formeaza" fara Dumnezeu, cautand pe orice cale sa-ti satisfaci nevoile si dorintele firii cazute, ignorand cu totul dorul inimii tale! Aceasta inseamna a adera la un destin care  pare deja scris, din cauza previzibilitatii evenimentelor posibile! Fara harul lui Dumnezeu, ramanem sub legile firii si ale lumii acesteia, care sunt monotone, repetitive, bazate pe cauza si efect... Sub aceste legi, vei semana cu tata si cu mama sau cu cei care te-au "format", vei urma neabatut accidentele genetice si influentele sociale, vei asculta cu supunere de legile psihismului, de schemele lui de adaptare sau inadaptare si vei reactiona mereu la fel, vei avea mereu acelasi fel de intalniri si acelasi fel de suferinte!

Oare intelegi ce spun? Spun limpede?

Numai Harul, lucrarea noastra libera cu El, ne face liberi! Iar binecuvantarea datului care ne robeste il transforma in dar, in loc-de-devenire libera pentru noi!

E ca atunci cand ducem prescura la Liturghie: daca Parintele n-o foloseste la Proscomidie ca sa devina Cinstitele Daruri peste care, la Epicleza, va cobori Duhul Sfant, pentru a le transforma in Sfintitele Daruri, adica in Trupul si Sangele Domnului, ea va ramane paine si atat. Asa si fiinta noastra: daca nu o oferim ca pe o jertfa vie Domnului, ca sa trimita Duhul Sau Cel Sfant peste ea si sa o indumnezeiasca, ea va ramane cum e si va fi supusa legilor fixe ale lumii cazute!

Asadar, alegerea se face intre a asculta sau a nu asculta de voia lui Dumnezeu, de planul lui cu noi, si nu intre a face o facultate sau alta, a te casatori cu un baiat sau altul!

Curaj!

Domnul sa te lumineze ca sa cresti in harul Lui si sa-ti scrii, libera, destinul in planul lui dumnezeiesc!

Cu mult drag,

M. Siluana"

(din carticica "Daruindu-ne, intram in bucuria Lui" - Monahia Siluana Vlad)

orhideea reprezentare simbolica

s-a mutat!

curat, pur si simplu!

acum e la fereastra, cumva privind din lateral (pe furis, inca!) AFARA. in stanga ei se afla o micuta kohlerie Sunshine, si ea venita la fereastra azi (fugind de canicula!). mai in stanga, Sunna, kohleria frumoasa cu frunze ample - aripi de porumbel verde in zbor! Sunna are boboci, iar unul se va deschide chiar maine! in spatele ei, un achimenes Orange Delight, suplu si inflorit, cocheteaza cu Sunna! iar in dreapta, la ceva distanta, un ghivecel cu soiuri ciudate de muscate puse la prins face o nota disparata (un pic). pe etajera mai sunt inca multe plantute, dar ea le va cunoaste  incetisor...

aceasta mutare a ei ma duce cu gandul la acea mutare a mea de la 9 ani, cand veneam la o noua scoala!  chipuri noi, prieteni noi, dintre care cea mai draga ramane, ever, Nicu!

(langa orhideea terestra s-a stabilit, dintr-o tara indepartata numita Balcon (!), o eucodonie cu frunze pufosele si nervuri rosietici! sunt cam de aceeasi talie si le sta bine impreuna! altfel decat cu orhiduta Moni, dar minunat!)

Jurnalul recunostintei - 49

253... dimineaţa devreme: miros tulburător ca la ţară, de ierburi, praf ascuns, viaţă!

254... în autobuz, o fată cu părul strâns în coadă poartă un tricou alb, pe care e imprimată o clepsidră: time is precious, aşa scrie pe tricoul ei!

255... sunt o mare consumatoare de pământ de flori! am fost vineri din nou cu maxi-taxi la Baumax Chitila după pamânt Compo Sana. ajunsă acasă, săculeţul de 10 litri cumpărat parcă s-a volatilizat! nu mai am fir!

256... mi-e dor de Sf. Liturghie şi de bisericuţa Sf. Nicolae Dintr-o zi!

ce ma invata orhideea reprezentare simbolica

... ca m-as muta, dar nu am unde, deocamdata!... etajerele suspendate de la fereastra sunt pline cu diverse plantute.

... ca simt nevoia de o schimbare... de locuri noi, de plante noi... as experimenta o fereastra larga si ceva mai multa viata... prietena mea (terestra!) a facut puisori si se foieste si ea! :)

Jurnalul recunostintei - 48

250... Sfantul Luca al Crimeii, Doctorul, azi! 11 iunie! bucurie!

am fost la Parhon (Institutul Parhon, intrarea de pe Aviatorilor), in bisericuta  delicata din curtea spitalului, unde Sfantul ne primeste inimile cu blandete! am stat in voie si as mai fi stat! a fost atat de tihnit totul!

 Paraclisul unde o particica din moastele Sf. Luca al Crimeii se odihnesc, aducand alinare!

 statuia marelui savant roman C.I. Parhon, din curtea spitalului

 intrarea de pe 

 statuia Aviatorilor

251... a inflorit azi:

 achimenes Ice Tea

nici ea nu s-a lasat mai prejos, de dragul Sfantului Luca! :

 gloxinia

252... in drum spre Sf. Luca azi, pe Aviatorilor, simteam in mine parca doua inimi: una inflacarata, care zbura spre intalnirea cu sfantul, si un fond bolovanos, format din tot ce nu imi iese, greutati, ingrijorarile zilnice... si parca inima inflacarata avea un camp mai mare, era ca un foc ce purta in mijloc si pietroiul... se zice ca aura copilului din pantecele unei femei insarcinate iese inafara aurei mamei... asa simteam: aura inimii usoare cuprindea tot!

ce ma invata orhideea reprezentare simbolica

1... ca trebuie sa ma bazez pe radacini!...

frunzele doua sunt molesite rau... nu focusa pe ele, nu ramane deshidratata, mica mare MoNi... teaca de argint a radacinii e atat de vie, ai vazut?! priveste TOT, rotund!... nu separat,

ca o dislexica priveste

imaginea

VIETII-copac!

2... vindecarea se face in timp. echilibrul e fragil si nu stii incotro inclina balanta. a trebuit sa accept ca nu stiu nimic! si astfel sa ma spal de punctul meu de vedere imbacsit, pe care il car de 42 de ani! a trebuit sa obosesc de acest punct de vedere, ca sa las orhideea reprezentare simbolica sa ma invete, sa imi arate, sa fie profesorul meu. ma apropii de ea in fiecare zi si o las sa ma ia de mana si de pleoape... asa cum si pe ea o sprijina si o invata prietena ei orhidee terestra... am plans mult de cand am incuviintat sa las viata sa imi disloce bolovanii... am plans dupa mama, dupa mine, dupa viata dintre noi... acum plang mai putin... oare incep sa cresc? :)