25 aug. 2016

vrei să te joci în băltoaca de lapte?

"Una dintre poveştile mele preferate este despre un cercetător faimos, care a făcut câteva descoperiri revoluţionare în medicină. La un moment dat, a fost intervievat de un reporter al unui ziar, care l-a întrebat de ce crede că este capabil să înveţe mult mai mult decât o persoană obişnuită. Cu alte cuvinte, ce îl deosebea atât de mult de ceilalţi?
A răspuns că totul venea din lecţia pe care a învăţat-o de la mama lui când avea 2 ani. Când a luat o sticlă cu lapte din frigider, a scăpat-o din mână şi a vărsat tot conţinutul pe podeaua din bucătărie. Mama lui, în loc sa-l mustre, i-a spus: "Ce mizerie nemaipomenită ai făcut! Rar am mai văzut o băltoacă atât de mare de lapte. Păi, stricăciunea e deja făcută! Vrei să te joci în băltoaca de lapte înainte să facem curat?"
Într-adevăr, chiar aşa a făcut. Şi, după câteva minute, mama lui a continuat: "Ştii, de fiecare dată când vei face o mizerie ca asta, în cele din urmă tu va trebui să cureţi. Aşa că, ai vrea să faci asta? Am putea folosi un prosop, un burete sau un mop. Ce preferi?"
După ce au terminat de curăţat laptele de pe jos, ea a spus: "Ce avem aici este un experiment eşuat despre cum să ţii o sticlă cu lapte cu două mâini micuţe. Hai să mergem afară în curte, să umplem sticla cu apă şi să vedem dacă poţi s-o ţii fără s-o verşi". Şi aşa au făcut."
(fragment din cartea: "Principiile succesului. Cum să ajungi de unde eşti acolo unde vrei să fii", de Jack Canfield - Editura Act şi Politon, 2015)

2 aug. 2016

diminutive

pietricică lângă pietricică, nici înainte, nici înapoi, mă minunez de cum se naşte drumuleţul meu.  
cu voioşie, înaintez stând pe loc, mişcându-mă prin respiraţii.

de aceea, greierii mi-au adus cântecul, cu picioruşele lor...
  

29 iul. 2016

mantuire

"Actul prin care Dumnezeu, prin întruparea, răstignirea și învierea Fiului Său, Iisus Hristos, restabilește omul în starea de comuniune personală cu El, dându-i acestuia premisele unei vieți noi, veșnice."
(de aici)

20 iul. 2016

va fi bine

Viaţa mi se adună înapoi din toate ungherele Împărăţiei. Întoarcerea e înduioşătoare! Îi simt pe cei flămânzi, pe cei zdrenţuiţi, pe cei ologi, pe cei fără speranţă venind! Îi ştiu în mine de mult, iar acum le aud vuietul... Ei vin cumva de nestăvilit, mişcaţi de cuvintele Părintelui. Peste tot se vorbeşte că totul va fi bine. Pe uliţe, praful speranţei se lipeşte de tălpile în mişcare... Pe cer, norii călătoresc, de neoprit...