vă amintiţi exerciţiul acela pe care ni l-a dat Mario cândva? seara, înainte de culcare, să ne rugăm pentru cei care au plecat din lumea aceasta în ziua respectivă, pentru cei care vin pe lume în acea zi şi pentru cei care suntem în viaţă, între răsărit şi apus...
ei bine, mă gândeam că azi mă voi ruga pentru Pruncul-An Nou, care se va naşte din vălătucii Timpului pentru o lume întreagă!
şi mă voi ruga şi pentru fiecare lucru care se naşte, care abia se naşte: mersul, mângâiatul, curatul, minunatul...
şi mă voi ruga şi pentru cele duse: gânduri, căderi ori lucruri frumoase...
şi mă voi mai ruga pentru toate celelalte lucruri care se desfăşoară încontinuu, neobosite, în viaţa mea, a pământului, a cerului şi văzduhului...
Anul Nou vineeee!
An Nou, veniiiim!
La mulţi ani, prieteni buni!
Doamne ajută!
