senin,
peretele de peste drum imi zice:
incredinteaza-mi mie ce ai vrea sa spui si nu ai cui.
timid,
eu ma gandesc la Adi-a-mea-cea-de-peste-drum.
(Aleea Livezilor ne impodobea copilaria cu dumneaei poezia lui cobor acum.)
in clipa aceasta, alt bloc decat al ei isi deschide in vant perdelele,
stelele... cu nimic mai departe de o intindere de maini si de un strigat: vii?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu