"Iubire in tacere. Ganduri pentru fiecare zi" - de Carlo Carretto

27 iulie
LOCUL ÎNTÂLNIRII
Calea aleasă de Dumnezeu pentru a ne face fii, şi deci fiinţe capabile de relaţii şi de iubire reciprocă, este calea evoluţiei, calea experienţei, a căutării, a dialogului, a istoriei.
Şi ca să fie o astfel de cale, trebuie să fie calea libertăţii. Fără libertate nu ar exista căutare, fără libertate nu ar exista dialog, fără libertate nu ar exista iubire.
Totul ar fi condiţionat, instrumentat, decis dinainte.
Totul ar dobândi sensul fatal al unei combinaţii chimice sau ar apărea ca o plictisitoare manifestare folclorică a unui oarecare regim totalitar.
Cu siguranţă Dumnezeu are alte gusturi, şi cum El a ales pământul ca loc al întâlnirii cu noi, l-a făcut ca pe un loc al întâlnirii dintre haos şi armonie, dintre lumină şi întuneric, dintre viaţă şi moarte, dintre ură şi iubire, dintre cer şi pământ.
În acest mediu al contrastelor, omul îşi joacă liber mântuirea.
Îşi creează cetatea.
Îşi realizează planul.
Dar în crearea cetăţii şi în realizarea planului său, mâinile lui de om se confundă cu mâna creatoare a lui Dumnezeu, vârful plugului său taie acelaşi pământ care este şi pământul lui Dumnezeu, fiinţa fiului său are aceeaşi formă ca şi cea a Fiului lui Dumnezeu.
Cât de greu e să distingi cele două provenienţe!
Cine poate înţelege misterul acestei cununii?

/fragment din cartea Iubire în tăcere. Gânduri pentru fiecare zi, de Carlo Carretto, Editura ARCB/