10 aug. 2012

ascultare

îmi dau seama că trebuie să trăiesc, să înghit starea aceasta de gol, de a nu avea nimic... până la fund.
când am fost la Simon Zilotul, am simţit în el o forţă, o dreptate fără umbră de înclinare. el a fost mirele din Cana Galileii! el a intrat într-o nuntă aşa, l-a întâlnit pe Iisus, a asistat la preschimbarea apei în vin şi a ieşit din acel ospăţ altfel. nunta lui pare să fi fost o poartă. şi apoi L-a urmat. nimic nu mai poate fi ca înainte după întâlnirea cu El!
mi-aş dori să descopăr în mine, în viaţa mea starea aceea de bărbăţie, de onoare, de verticalitate a Sf. Simon Zilotul, starea de a-mi asculta inima... până la capăt.
Dumnezeu a creat lumea din nimic. şi ce lume bogată a creat El!
voi face ascultare Părintelui meu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

buna, Tata

sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea