1 apr. 2008

scrisoare către săculeţ

ştii? uneori mă întreb unde sunt ghemuite gesturile, sunetele, lumea, când e tăcere... îmi pare că în tăcere există deja, invizibile, ele toate. cred că depinde de ureche, de cât de curioasă şi de îndrăgostită e, să nu se lase păcălită că tăcerea ar fi mută!

greierele are un fel de timpan în spatele genunchiului! drăguţul!

2 comentarii:

  1. Buna draga mea japoneza,
    Nu stiu de ce textul asta imi aminteste de ziua cand te-am cunoscut. Iti amintesti cum trebuia eu sa ajung la Targul de Carte de la Romexpo si te sunam din taxiul oprit in fata Teatrului National ca sa-ti spun ca am incurcat borcanele?
    c.

    RăspundețiȘtergere
  2. imi amintesc ca mi-ai placut de la inceput! vocea ratacita in fata Teatrului Neational m-a cucerit!!
    m.

    RăspundețiȘtergere

buna, Tata

sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea