orhideea mea respira adanc in intimitatea ofilirii supreme...
alaturi, pe tablia galvanizata a balconului, gugustiucul cantaret ciuguleste miezul crem al unei banane...
un pic mai departe, nucul maiestuos dinspre sud are parte de nucile lui verzi si amare, pentru el perfect de dulci...
si mai departe si in inalt, o pasare isi lasa gainatul sa plonjeze...
un nor isi va scutura maine in zori racoarea peste omida fericita infruptandu-se din achimenesul galben-pal Himalayan Sunrise...
in orice respiratie e o sansa.
2 sept. 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
buna, Tata
sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea
-
noi, care de generatii ne-am hranit cu aschii si cu agurida, atata ne bucuram, atata! si dam marturie pentru mica slava a fiecarei dimi...
-
inca o zi, familiara tatal meu, soarele, culege norii din spatele muntelui tatal meu, binecuvantatul, e aici... acum... si pur...
-
sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu