22 aug. 2013

Jurnalul recunoştinţei - 58


279… frunza uscată, în tăcerea dimineţii…

280 … luna, rotundă ca o burtică de graviduţă!...

281… îmi ud plantele pe pipăite. e întuneric încă…

282… algele AFA, fericite în vulcanul lor!...

283… îmi privesc orhideea reprezentare simbolică. la momentul prezent, mă întreb care este extraordinarul din viaţa ei… păi, extraordinarul e această moleşeală, care îşi are ritmul ei, refacerea ei…într-o altă perioadă, de început, extraordinarul s-a numit floare, frunze suculente, rădăcini vânjoase… în fiecare etapă, ceva extraordinare se petrece…

284… puişorul de vrabie, explorator!...

285... în dimineaţa asta, "Lumea monahilor"!
mi-a plăcut mult articolul de mai jos, din care am spicuit câteva fragmente. vă invit să îl lecturaţi în întregime din cuprinsul revistei!


286... şi o bucurie de îndemn:

dintr-o cărticică minunată:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

buna, Tata

sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea