15 mai 2013

sarea...

apropo de lacrimi si de sarea din ele... cand eram mica, m-a prins mami odata cu lingurita pofticioasa in borcanelul cu sare! da, mancam sare cu lingurita... sarea aceea groba,atat de bogata in minerale... si acum imi plac enorm sarea si mirosul ei inecacios... sarea, inundandu-ma ca o maree! si niciun dig intre noi!

la
Etichete:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

buna, Tata

sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea

  • bucurie
    noi, care de generatii ne-am hranit cu aschii si cu agurida, atata ne bucuram, atata! si dam marturie pentru mica slava a fiecarei dimi...
  • aici acum asa
    inca o zi, familiara tatal meu, soarele, culege norii din spatele muntelui tatal meu, binecuvantatul, e aici... acum... si pur...
  • buna, Tata
    sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea