15 mai 2013

sarea...

apropo de lacrimi si de sarea din ele... cand eram mica, m-a prins mami odata cu lingurita pofticioasa in borcanelul cu sare! da, mancam sare cu lingurita... sarea aceea groba,atat de bogata in minerale... si acum imi plac enorm sarea si mirosul ei inecacios... sarea, inundandu-ma ca o maree! si niciun dig intre noi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

buna, Tata

sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea