ÎPS Bartolomeu şi transparenţa obstacolului

"(...) ne-am dezobişnuit sã vedem viaţa în desfãşurarea ei, ci ne oprim la segmente, refuzând sã anticipãm urmãrile sau sã evaluãm întregul. E adevãrat cã, pe vreme de furtunã, fulgerul poate ucide un om, dar tot el este cel care fertilizeazã ploaia şi, prin ea, pãmântul. E adevãrat cã o corabie se poate scufunda în apa oceanului, dar nu e mai puţin adevãrat cã una ca ea a descoperit America. E adevãrat cã pe câmpul de luptã cad soldaţi în bãtãlie, dar tot atât de adevãrat este cã supravieţuitorii asigurã victoria.
De ce ne poticnim noi la mijloc, unde se petrece impasul, şi nu anticipãm capãtul drumului? Ucenicii Domnului se aflau noaptea în corabie, când Iisus li S-a arãtat umblând pe apã. Spre a se convinge cã nu vede o nãlucã, ci pe Însuşi Învãţãtorul sãu, Petru îi cere Acestuia puterea de a merge la El umblând pe apã. Primeşte încuviinţarea, dar pe la mijlocul drumului, uitându-se în jos şi vãzând valurile ameninţãtoare împrejuru-i, începe sã se scufunde şi strigã dupã ajutor. Iisus îl salveazã. De aici tragem concluzia cã niciodatã nu trebuie sã te sperii de dificultatea drumului, ci s-o depãşeşti pãstrându-ţi privirea spre ţinta finalã.

(...) Dragii mei, a porni la drum înseamnã a avea o ţintã, ceea ce denotã existenţa unui scop. De cele mai multe ori, între tine şi ţintã se interpun unul sau mai multe obstacole, numãrul acestora depinzând de distanţa dintre punctul de pornire şi cel la care vrei sã ajungi. Orice obstacol e un punct de poticnire; dacã el e masiv, înalt, puternic, te poate descuraja. Ştiţi care e cheia succesului?: sã faci din el un obstacol transparent, adicã sã vezi prin el sau pe deasupra lui ceea ce e dincolo."

ÎPS Bartolomeu, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului -
fragmente preluate de aici,
pornind de la blogul lui Mihnea Măruţă