yoga este Ascultare

am descoperit zilele trecute în calculator un fişier de demult! pe vremea aceea mergeam la sală şi mă uimeam de multe lucruri pe care le auzeam de la Mario şi pe care le simţeam în trupul şi sufletul meu... în picioare, culcat, în picioare, culcat... aceste mişcări de început ale fiinţei mă umpleau de o bucurie de nedescris! cele mai simple mişcări mă săturau în adânc pe mine, cea- flămândă! cum se putea aşa ceva? trăiam acele mişcări ca un copil bucuros la nesfârşit de joaca în praf!... am trăit multe experienţe în sala cu oglinzi şi spaliere şi tot acolo s-a deschis ceva în mine, prin care am privit mult mai intens lumea... cu drag... pentru toate astea, mulţumesc Mario! şi îmi mulţumesc şi mie- cea-care-a-continuat...

iată ce am găsit în acel fişier de demult:

Rãdãcina vedicã a yogãi: din vid – a şti – Vedele / vreau <> cât vreau sã ştiu despre mine?
Yoga este o darshana: din drish – a vedea; vedere clarã, oglindã.

Definiţii ale yogãi:
1. a uni, a reuni
2. a face sã conveargã toate mişcãrile spiritului
3. a atinge un punct care nu a fost încã atins, ca tendinţã şi modalitate de a realiza acest lucru
4. a acţiona pe deplin conştient şi cu o atenţie totalã = a fi prezent = aici, acum, aşa
N.B. Yoga încearcã sã creeze condiţiile prin care sã fim prezenţi în fiecare acţiune şi în fiecare clipã.
Yoga constã în a trece de la a crede cã sunt atent la a fi atent.
5. abandonul în Domnul.
Abandonul în El ne deschide inima şi fiinţa la chemarea şi înţelegerea Lui. Prezenţa Lui este permanentă, noi trebuie să ne deschidem (abandonul), să ne lăsăm în suzeranitatea Lui, să-I ascultam mesajul, să-I acceptăm ajutorul, şi printre altele acestea se numără A FACE TOTUL CÂT MAI BINE. Dincolo de dorinţa de a-I da stări şi acţiuni de tot mai bună calitate, însuşi actul îmbunătăţirii este act de devoţiune şi trezire a noastră.

Suntem cu adevãrat în yoga atunci când vrem sã fim mai fericiţi şi gãsim şi mijlocul de a reuşi acest lucru.

Yoga este Ascultare.

…---…---…---…---…---…---…

Existenţa atâtor definiţii impune o nevoie de orientare şi de direcţionare a practicii – reprezentate de observarea permanentã a fiecãrui pas şi a fiecãrei acţiuni pentru a afla încotro şi cum sã facem pasul urmãtor.
N.B. Faptul cã prin practicã ajungem sã-l înţelegem mai bine pe Dumnezeu sau ne simţim puţin mai bine în viaţã este o chestiune pur personalã.
Din acelaşi motiv, modul în care încep yoga depinde de interesul meu personal.
Cu orice aş începe, aceasta mã va conduce sã descopãr integralitatea fiinţei mele.

Concluzie
Yoga se începe
- de acolo unde mã gãsesc
- în starea în care sunt
şi ce trebuie sã se întâmple se va întâmpla.
Putem începe de oriunde, pentru cã suntem fiinţe complete şi tocmai pentru aceasta trebuie ca prin practica corectã sã descoperim şi sã luãm în considerare toate aspectele fiinţei noastre.

....................................................................................
Vidya = a şti corect
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Avidya = a nu şti corect (ignoranţa)
spune: atenţie ! existã vidya !
(necunoaşterea ce te îndeamnã la cunoaştere)
....................................................................................

AVIDYA
♪ Ontologic,
Avidya reprezintã ruptura şi spaţiul iluzorii dintre eu şi mine sau dintre mine şi sine. El conţine însã dovada existenţei cunoaşterii corecte şi reprezintã chiar motorul întoarcerii la cunoaşterea corectã. El genereazã necesitatea conştientizãrii dimensiunii iluzorii a acestei rupturi. Altfel spus, avidya genereazã yoga şi nevoia de yoga.

♪ Am ajuns la definiţia ontologicã a yogãi:
Yoga este conştientizarea dimensiunii iluzorii a spaţiului ignoranţei, dar şi a adevãrului ascuns în el.

♪ Faptic,
Avidya este o acumulare de acţiuni. Este apogeul nenumãratelor acţiuni inconştiente pe care le-am repetat mecanic, aproape orbeşte, ani şi ani de-a rândul. Am devenit într-atât de condiţionaţi, încât acceptãm acţiunile de ieri ca norme (şabloane, judecãţi, grile) pentru acţiunile de azi.

Cei 4 ,,cavaleri” ai avidyei:
1. asimita – problema lui EU
2. raga – dorinţã şi ataşament
3. dvesha – problema detestãrii
4. abhinivesha – ceea ce genereazã şi împrãştie frica – stare, fenomen.

VIDYA
Diferenţa dintre avidya şi vidya este cã în prima credem cã ştim (cã avem dreptate), pe când în a doua ştim cã ştim (cã avem dreptate).
,, Când ştim cã avem dreptate (cã suntem în Adevãr), existã în noi un sentiment profund de linişte fãrã tensiuni, fãrã perturbare sau excitare (când te ambalezi).”
,, Când comprehensiunea este clarã, resimţim ceva cu adevãrat senin în adâncul fiinţei noastre.”

Pentru yoga,
Orice experienţã este realã şi aparţine realitãţii integrale (tot ce vedem, auzim, simţim, resimţim, experimentãm, inclusiv fanteziile şi iluziile, visele şi imaginaţia – toate sunt reale).
SAT-VADA: tot ce experimentez existã.

Toatã aceastã realitate complexã este într-o permanentã mişcare – cum am simţit ieri nu vom mai simţi azi – şi preschimbare – cum simţim azi nu vom mai simţi la fel mâine.
PARINAM-VADA: ştiinţa necontenitei mişcãri.

¤
unde e sala care apare în această poveste aflaţi de aici