2 iul. 2009

Constanţa Buzea

material despre Constanţa Buzea aici.

Constanţa Buzea e poeta mea preferată! m-am scăldat în poeziile ei cu atâta drag... e lipită de pielea mea, pur şi simplu!

iată:


numele răpit
de Constanţa Buzea

o doamne cât de frumos este cerul
cât de frumoasă topirea
cât de albastră iarna

îţi culci tâmpla pe unul din umerii mei
ca pe o treaptă
pe cea mai înaltă înainte ca fiinţa
să mi se sfârşească de durere de vedere
de plâns

ca pe una din terasele verii ce nu se îndură
să treacă

te iubesc poate
sfidând clipa zărind ziua visând un timp
inexistent
te iubesc poate
sfios şi grav cum uiţi tâmpla ta pe unul
numai pe unul din umerii mei ea
îngropată definitiv în mine ca o plantă

te iubesc acum
ieri mâine nu există
sufletul meu doarme treaz

te iubesc şi te port cu ochii închişi
prin ceea ce sunt fiinţă absenţă uimire
fără a înţelege totul nimicul puţinul
trecătorul dulce cu numele meu răpit de clipă
când numele singur
numai numele topit acum
împodobeşte o peşteră sub gheţar

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu