apropo de faptul că omul intră în viaţă fără să fie întrebat şi că de asemenea îşi termină călătoria-poveste fără să ştie când, cum... eu cred că de la început până la sfârşit omul alege, îşi dă acordul. cred că viaţa e un parteneriat, un dialog permanent, un cântec de flaut care ţâşneşte prin fântâni interioare şi exterioare, găsindu-şi făgaş...
melodia fiecăruia, ce freamăt!