"În L.A., nimeni nu te atinge. Cred că ne lipseşte atât de mult atingerea, încât ne izbim unii de alţii, doar pentru a putea simţi ceva"
(prezentare la filmul CRASH - POVEŞTI DIN L.A. din TV mania apărută ieri)
20 feb. 2007
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
buna, Tata
sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea
-
inca o zi, familiara tatal meu, soarele, culege norii din spatele muntelui tatal meu, binecuvantatul, e aici... acum... si pur...
-
Cu puterea Duhului Sau cel Sfant, El inainteaza in viata noastra De jos in sus, toate il invoca pe de sus in jos Intalnirea e prefacer...
-
noi, care de generatii ne-am hranit cu aschii si cu agurida, atata ne bucuram, atata! si dam marturie pentru mica slava a fiecarei dimi...
La fel si noi
RăspundețiȘtergerel-am vazut, in ultima vreme simt nevoia sa ma uit la filme, ceea ce nu mi s-a mai intimplat de mult. un pic dezamagita de final. prea dur totul pentru a se termina cu iluzia luminii. desi asa e normal...
RăspundețiȘtergerelumi: si eu simt nevoia de filme, am o foame de impact vizual. Crash nu l-am vazut, dar sa stii ca as vrea sa-l vad. nu stiu ce tot am de aleg in ultima vreme filme mai tragice, care scot la iveala straturi de suferinta... poate pentru ca am nevoie de lumina! (lumina aceea care se iveste dupa ce s-a consumat intunericul)
RăspundețiȘtergereprimavara frumoasa, lumi!
primavara frumoasa, anonim bucurestean!