17 feb. 2012

"Sentimentele sunt nucleul cel mai profund al vieţii unui individ, centrul sufletului său, ceea ce numim intimitatea sa, acea parte ţinută sub cheie, cu gelozie, şi care este apărată prin mijloacele cele mai abile, care este dezvăluită doar anumitor persoane. În acest caz, dialogul îşi schimbă numele şi devine confidenţă. Coborâm împreună cu celălalt în încăperea cea mai secretă a propriei fiinţe, în care avem mare nevoie de a duce pe cineva, dar numai pe cineva anume. Aici se produce dezgolirea de noi înşine în adevărul a ceea ce suntem şi a ceea ce nu suntem; în adevărul bucuriei sau al fricii de a trăi şi de a sta faţă în faţă cu propriul destin.
La acest nivel se produce comunicarea deschisă sau totală , prin care cine vorbeşte se prezintă în autenticitatea fiinţei sale, şi nu se pune pe sine în scenă în faţa interlocutorului ca şi cum ar fi un public spectatpr. Numai la acest nivel de comunicare se produce acea întâlnire pe deplin umană ce umple singurătatea şi poate duce la adevărata comuniune.
Singurătatea cea mai cumplită nu este să nu avem pe nimeni aproape, ci să nu ne putem împărtăşi pe noi înşine cuiva."
(fragment din cartea De la cuvinte la dialog, de Giuseppe Colombero – Editura Pauline, pe care v-o recomand cu bucurie!!)

Un comentariu: