30 aug. 2011

El...

azi... priveam crucifixul de la Biserica Italiană şi am avut aceeaşi senzaţie ca săptămâna trecută: aceea că pieptul lui Iisus ia în plin toate vijeliile lumii, iar noi suntem la adăpost,... în spatele coastelor lui, acolo unde casa Inimii ne apără, ne îmbrăţişează... mi s-a părut că noi suntem protejaţi şi că de fapt suntem înăuntru, noi fiind ai lui şi el punându-şi Viaţa pentru noi... El a venit ca noi să nu mai fim nevoiţi să plecăm departe, pe marea înspumată... să nu ne mai temem, aşadar!...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

buna, Tata

sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea