Am înţeles că cei din jurul meu trăiau în castelele lor de cărţi de joc, majoritatea neştiind acest lucru. Toţi, fraţi!
De n-ar fi fost sângele, năduşeala, inima dezlănţuită, tremurăturile, apăsarea plămânilor, ceaţa care-mi astupa ochii şi urechile, aş fi avut curajul să mă tot adâncesc în analiză? Nu cred. Dacă n-aş fi avut şansa să mă îmbolnăvesc foarte rău, n-aş fi avut forţa să merg până la capătul înfruntării cu mine însămi."
- din cărticica "Cuvinte care eliberează - Romanul unei psihanalize", de Marie Cardinal, Editura 3, 1995, o carte la care am simţit nevoia să mă întorc, dupa mulţi ani! -
atat de "cu talc" reintoarcerile tale,intotdeauna,randunico!
RăspundețiȘtergereba ale tale, garofito!
RăspundețiȘtergere