ştiu că ţara arde şi baba se piaptănă, ştiu! eu sunt băbuţa şi sunt în faţa unui geam... prin geamul ăsta văd o clasă de copii... sunt micuţi şi gureşi, plini de viaţă... îi văd şi zâmbesc! vreau să ne jucăm împreună cu cifre, litere, cuvinte, vreau să ne punem întrebări despre lume, curaj, prietenie şi să le trăim...

aţi înţeles ceva?

vreau să fiu învăţătoare!

(...în ziua aceea, în Biserica Italiană, a fost aşa, pur şi simplu... o chemare... poate ca atunci când Iisus şi-a ales prietenii pescari... fiind chemaţi, fiind strigaţi pe nume, ei s-au simţit atinşi...)

aud cântecul acesta de multă vreme în mine - dorinţa de a fi învăţătoare! aud freamătul acesta care face să nu mă gândesc la dificultăţi, ci să fiu crinul din biblie care doar înfloreşte! nădăjduiesc că Domnul o să aibă grijă de restul: de soare, sol bun, apă la timpul potrivit. eu răspund la o chemare a inimii cum n-am mai făcut de mult!...

doar înfloresc!...