1 apr. 2010



da, noi ştim. El a înviat, va învia, înviază...

dar lor, atunci, cum le-a fost? El le spusese, le spălase picioarele, mâncase împreună cu ei, îi pregătise... în toate actele Lui, văd atâta grijă! ca ei să nu rămână nemângâiaţi...

şi S-a dus... dincolo de cină, pe un munte... dincolo de munte, pe o cruce... dincolo de moarte, coborând la iad... înviind a treia zi!

dar cum le-a fost lor, care s-au temut, au plâns, s-au ascuns, în tot acest timp? cum le-a fost cât au crezut că au rămas fără El?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

buna, Tata

sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea