"Când ne concentrăm pe rezolvarea problemelor, ne imaginăm adesea că: dacă am putea scăpa de dificultăţile cu care ne confruntăm, dacă am putea face *ce e bine*, atunci am putea avea o relaţie fericită din acel moment înainte. Totuşi, din moment ce o relaţie e mereu un proces viu, niciodată un produs finit, apar mereu întrebări şi provocări noi. De îndată ce trecem de una, apare alta. (...) dar ele ne obligă să proiectăm lumina conştiinţei asupra părţilor întunecate, inconştiente din noi înşine şi să mobilizăm resurse interioare - cum ar fi răbdarea, generozitatea, bunătatea şi curajul, care ne dau un sens mai vast şi mai profund a ceea ce suntem."* din cărticica-dar de Paşte Călătoria inimii - Calea iubirii conştiente, de John Welwood, apărută la Editura Elena Francisc Publishing*
