florile din Aleea Livezilor, cu care îmi împodobeam unghiile!
am visat azi-noapte o fetiţă cu păr auriu, lung lung
azi toată ziua m-am gândit la mine, fetiţa de 9 ani care am locuit pe Aleea Livezilor...
la florile tulburătoare, la câmpul cu muşeţel, la prietena mea Adi...
acolo am mâncat ţurţuri şi am făcut pneumonie şi tot acolo m-am dat peste cap, la nesfârşit, pe bătătorul de covoare.
acolo m-a prins cutremurul din 77, pe când stăteam cu ochii zgâiţi la filmul Planeta maimuţelor. după cutremur, am cules iconiţa cu Măicuţa şi Pruncul, care căzuse de pe perete, ca pe o floare şi am ţinut-o strâns la piept! cred că acela a fost primul meu gest de rugăciune pe care mi-l amintesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu