4 iun. 2007


am fost odată pusă în situaţia de a mă gândi dacă am un model în viaţă. atunci întrebarea m-a blocat, poate unde mă gândisem la un model abstract, cu atribute înalte şi de neatins... de curând mi-am dat seama care e modelul meu: Maica Tereza de Calcutta! o ador!


"Nu uita niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se adună în ani... Dar ce e mai important se conservă; forţa şi determinarea ta nu au vârstă. Spiritul tău e cel care îndepărtează pânzele de păianjen.

Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare.

Dincolo de orice reuşită e o altă încercare.

Cât timp trăieşti, simte-te viu. Dacă ţi-e dor de ce făceai, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp... Mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi. Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine. Fă astfel ca în loc de milă să impui respect. Când nu mai poţi să alergi, ia-o la trap. Când nu poţi nici asta, ia-o la pas. Când nu poţi să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodată."
(Maica Teresa de Calcutta)


`````````````

dimineaţă, am avut în minte cuvintele:

sirenele cântau din flaut
flautul cânta în apa zorilor

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu