sunt la serviciu. un soi de musculiţă stă lipită de geam. aripile ei sunt transparente şi subţiri ca o plasă de frunze uscate. ea poate crede că nimic nu o desparte de acest afară... şi totuşi, musculiţo...
o s-o ajut să iasă, sper să reuşesc să-i menajez aripioarele delicate. şi sper ca afară să nu-i fie prea frig...
a ieşit!
drum bun!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
buna, Tata
sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea
-
noi, care de generatii ne-am hranit cu aschii si cu agurida, atata ne bucuram, atata! si dam marturie pentru mica slava a fiecarei dimi...
-
inca o zi, familiara tatal meu, soarele, culege norii din spatele muntelui tatal meu, binecuvantatul, e aici... acum... si pur...
-
sunt eu, Fata Ta... am venit să mă aştepţi în Prag... Aceasta e Moştenirea mea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu