mima si Sf. Nectarie

stiu, sunt atat de nebuna incat sa cred mai degraba in intimitatea mesajului ei...

am vazut, am fost binecuvantata sa fiu martora legaturii, apropierii tainice a femeii careia acum ii spun mima, mami in oglinda, care a consfintit sa se nasca din nou prin promisiunea facuta de ea Sfantului Nectarie... citindu-i acatistul zi de zi, ea a calatorit prin acele pagini ajungand pana la treptele bisericii, unde ceva i-a fost refuzat, iar altceva i-a fost daruit din plin...

stiu, sunt atat de nebuna incat maine, cu picioarele mele neinventate, voi alerga la Sfantul ei si la Sfantul Antonie cel Mare, fara sa mai stiu altceva... doar purtand-o pe ea, cum ea ma purta pe mine altcandva...

jurnalul recunostintei condensat

fiecare zi
care vine cu tine
si pleaca
lasandu-mi-te

e un dar

iar peste noapte,
ascult rasuflarea...

dintre zecile de rasuflari ale orasului,
a ta imi aduce
singura buna vestire
prin ea insasi de ajuns mie
prin ea insasi stralucind pentru inca o intreaga zi...