26 feb. 2007

filmele mele



astăzi sărbătoresc ceva. ceva ce s-ar putea să aflu că nu mai are rost, şi totuşi a trecut jumătate de an din

*

ieri dimineaţă Cos mi-a cântat un cântecel care suna aşa:

Hei, micuţule Pinky/Închide ochişorii/Stinge lumina/ Mâine ne vom juca din nou

*

în week-end am văzut filme pe rupte, BABEL mi-a plăcut cel mai mult. şi am tânjit din nou după PIANUL!! şi după FOLLOW ME, preferatul meu, cu Mia Farrow.

am fost cu puii după mărţişoare, am îngheţat sloi. mi-a plăcut grija lui Cos de-a alege mărţişoare pentru colegele lui. nu a vrut să ia pentru toate fetele la fel. mi-a zis:

- Fiecare e altfel, nu, mama?

2 comentarii:

  1. cum e babel? as vrea sa-l vad si eu. ceva imi spune ca e mai bun decit "the departed". in plus, inarritu mi se pare un tip inventiv si subtil.

    RăspundețiȘtergere
  2. e un pic straniu Inarritu, modul lui de a prezenta lumea e ca o tesatura care ai zice ca e fragila pana la destramare, dar - culmea - tocmai de aici pare sa-i vina forta! un fel de traversare a durerii, care in final denota un optimism al vietii... am mai vazut 12 de grame, de el. aceeasi senzatie

    RăspundețiȘtergere